Toamna cu miros de Craciun
Diminetile de toamna tarzie vin la pachet cu mirosul de placinta cu dovleac amestecat cu cel al cafelei editie limitata de Craciun. Si da, cu adierea Craciunului. Optimistii posteaza AMR pana la Craciun si, chiar daca nu recunoastem, cu totii ne gandim ca, poate anul acesta Moas craciun ne va aduce ceea ce ne dorim cu adevarat si nu avem curaj sa cerem. Miroase inca a toamna, culorile se amesteca in aquarele de final cu promisiuni de renastere, decoram cu dovleci si tartacute si pregatim intens sarbatori de import. Ne bucuram ca anul se apropie grabit de final si speram ca toata presiunea fricii si a insingurarii se vor ridica si ca vom putea iesi din nou in lumina. Trimitem in gand scrisori catre Polul Nord si, de data asta, nu cerem bijuterii si haine si jucarii, sau poate si asta, dar acum cerem ca tensiunea sa dispara si sa ia cu ea si restrictiile acceptate mult prea repede. Traim intr-o inchisoare a cutumelor sociale si, de multe ori, autoimpuse. Putem iesi dar frica se posteaza