Acasa 2.0
Cineva imi spunea ca in viata e bine sa calatoresti, sa creezi amintiri pentru ca va veni un moment in care te vei hrani din ele. Se pare ca momentul acela a sosit. Mult mai repede si mai neasteptat decat as fi putut crede. Anul asta ne-a inchis in casa. Cu noi insine si cu ceilalti si, cumva ne obliga sa ne rerevaluam relatia noastra cu ceilalti si, mai presus de toate cu noi insine. Cand stai tu cu tine descoperi cine esti si, mai ales, cine esti in raport cu tine. Si e bine cand nu te plictisesti, cand poti sa tragi sertarul amintirilor si sa le explorezi. Sa te intalnesti cu tine cel de atunci si cu locurile de care acum iti este mai dor pentru ca nu stii cum arata maine. Astazi cafeaua mi-a amintit de mirosul cafelei in savana si de cafeneaua de langa casa lui Karen Blixen in Nairobi. In ultimul timp Kenia este tot mai prezenta in mintea mea. Poate pentru ca acolo m-am simtit intotdeauna libera si fericirea spatiilor deschise nu se compara cu nimic altceva. Sau poate ca in valt