Manusa


 Atunci cand incepi sa-i crezi pe cei care iti spun ca nu valorezi nimic, ca nu stii, ca nu te pricepi, ca orice ai face nu poti sa ajungi acolo unde iti doresti e bine sa te opresti. Atunci cand cei din jurul tau incep sa-ti dea exemple de "oameni de succes" care sa te ajute sa intelegi ca nu esti nici macar la genunchiul broastei e bine sa te opresti. Atunci cand cei din jur incep sa-ti povesteasca despre valoarea altora validata de terti, desi pe tine nu te intereseaza asta, e bine sa te opresti. Sa te opresti si sa te asiguri ca cei care se straduie atat de mult sa-ti demonstreze ca tu nu.. orice, nu sunt limitati, ca nu au un IQ sub nivelul marii sauca nu sunt idioti. 

Stiu ca suna tendentios, dar, in timp, am invatat ca valoarea fiecaruia dintre noi este data de ceea ce face, de ceea ce gandeste, cum gandeste, si ca singura persoana care poate aprecia asta esti tu insuti. Pentru restul, valoarea ta este data de un moment, de o senzatie, de interes sau de toate astea la un loc. 

Pentru seful tau, valoarea ta este data de nivelul bonusului pe care il incaseaza de pe urma muncii tale, pentru prietenii de conjunctura valoarea ta este data de beneficiul material sau de ierarhie sociala pe care il poate avea de pe urma ta, pentru un furnizor valoarea ta este data de valoare pe care o factureaza catre tine, pentru prieteni, valoarea vine din timpul petrecut impreuna, pentru cainele tau tu esti o lume intreaga, pentru cei care te iubesc... ei bine aici este o alta poveste.

Intotdeauna cei care au ceva de castigat atunci cand tu nu iti stii sau nu iti intelegi valoarea vor fi multi. Si agresivi in momentul in care incepi sa misti si incerci sa dai cizma de pe gat la o parte sau incerci sa vezi ce se intampla in jurul tau. Cata vreme tu nu ai incredere in tine, cata vreme vei considera ca nu ai sens decat daca esti validat de altcineva, esti usor de manipulat si extrem de usor de exploatat la nivel psihic si, mai ales, emotional. " Daca nu mai lucrezi aici esti nimeni", "daca te desparti de mine nu vei fi in stare sa faci nimic de unul singur", "esti tu in stare sa...", "fara mine erai la maturat strazi", "nu ai unde sa te duci daca pleci", "eu am avut o zi grea, nu mai face o drama din problemele tale", "ce te-ai apucat si tu sa vorbesti"... Suna cunoscut? 

Oricat de mult ai vrea sa eviti, vine o zi in care hotarasti ca nu e cazul sa salvezi tu toti iepurasii, vine o zi in care te uiti si te si vezi in oglinda, vine o zi in care te opresti si realizezi ca drumul asta nu te duce unde iti doresti.  Si abia atunci iti dai seama ca nu ai nici un motiv sa mergi cu zabala in gura pe drumul altcuiva, ca nu esti aici pentru a-i face pe altii sa se simta bine in pielea lor cu pretul greturilor matinale necauzate de o sarcina. Nu. Nu esti aici pentru a merge cu capul plecat pe marginea plina de gropi a unei autostrazi construite cu pretul abandonului viselor tale.

Vine un moment in care te opresti, te asezi la o cafea cu tine si, picior peste picior savurezi gustul de fuck off al eliberarii de parerile celorlalti. Te privesti si te evaluezi critic si binevoitor in acelasi timp si constati, cu surpriza chiar, ca nu stai deloc rau din punct de vedere valoric. Ba chiar esti mult mai mult decat un brelolc pentru succesul altcuiva. Ca in provocarea cu galeata cu gheata, iti torni singur o vadra de realism in cap si te scuturi de tot ceea ce ai crezut ca nu esti. Pentru ca esti, esti pretios, esti complet si, daca esti si asumat atunci esti echipat cu cel putin o maceta ca sa-ti croiesti propria ta carare prin jungla unei lumi guvernate de legea cererii si a ofertei si de ipocrizie. Esti echipat ca sa plonjezi in oceanul albastru al propriilor tale vise si sa indeplinesti cat poti din ele.

Pentru ca visele nu au un deadline ci doar un personaj central: tu. Ele iti arunca manusa. Depinde de tine sa o ridici.

 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cand totul in jur …

Angajez unicorn

Lectii de la viata