Cafele

 

Imi place cafeaua si momentele cu mine. Nu pentru ca as fi introvertita, din contra , dar pentru ca m

omentele astea care dureaza cat sa bei o cafea sunt ca niste mici halte in programul zilnic care iti ofera suficient "oxigen" cat sa continui.

Nu stiu cum sunt altii, dar la mine, fix in zilele in care imi promit ca o sa o iau mai incet se bulucesc toate evenimentele. Sigur e posibil sa fie lipsa de eficienta, sau time management deficitar sau, pur si simplu, este modul Universului de a-mi spune "acum nu e momentul". Asa cum face si cu cei care intra in viata mea dar nu au ce cauta acolo.

Si, indiferent de situatie, am momentele cu mine la cafea. Uneori compar zilele cu diversele specialitati. 

Sunt zile precum un espresso, intense, aromate si pline de evenimente pentru ca, nu-i asa nu te poti opri la unul singur, si zile precum un flat white, dulci pe dinauntru si amarui pe dinafara.

Daca ma gandesc bine si oamenii seamana cu cafelele. Unii sunt acizi, altii aromati, unii blanzi, altii combina forta cafelei robusta cu aroma arabica, unii iti deschid usa amintirilor, altii, insa, dispar rapid ca o editie limitata. Nu iti pare rau intotdeauna dupa ei, numai dupa cei a caror aroma iti ramane in minte.

Imi plac cei blanzi precum Columbia si cei care se dezvaluie treptat precum Blue Mountain. Si imi plac mult cei care au curaj sa puna un strop de cardamon sau de scortisoara in ceasca personalitatii lor. Cu unii ai sta ore intregi sa depeni amintiri la o cafea la nisip si apoi sa cauti sensurile in zatul de pe fundul cescutei intoarse in timp ce cu unii nu ai rabdare nici cat dai peste cap un ristretto. Unii au aroma speciala a unei cafele baute langa chiseaua cu dulceata iar altii au gust de cafea ieftina prajita prea mult in speranta ca va capata macar aroma.

Dar cand te inviti pe tine la cafea, totul devine special, indiferent daca e vorba de un latte sau de un Irish coffee, ingredientul obligatoriu este adevarul. E obligatoriu sa fii real si fara nici o masca in fata ta. Altfel cafeaua este doar o iluzie de slaba calitate impachetata intr-un ambalaj scump.  Cu tine la cafea totul se deruleaza altfel, timpul nu curge in sensul obisnuit. Cu tine la cafea poti opri timpul si ii poti intoarce curgerea, poti sa te intorci in timp si sa rasucesti amintirile pe toate partile si poti sa proiectezi ceea ce doresti in scenarii diferite, poti sa scoti personajele din cutia cu maimute sau poti sa analizezi specialitatile de cafea de care vrei sa fii inconjurat. Momentele cu tine sunt precum salturile delfinilor, iti dau aer pana la urmatoarea saritura si iti dau voie sa vezi cerul. 

Cafeaua cu mine insami este o cafea turcesca din boabe rasnite cu rasnita veche a bunicii, cu apa de trandafiri si un strop de cardamon. Este blanda si condimentata in acelasi timp, cu amintiri despre chisele cu serbet si tendinte progresiste, este punctul de pornire si rascrucea de drumuri, alegerea si asumarea, linistea si agitatia.

Iar uneori, in zatul de pe fundul cestii Universul iti sopteste ca va sa vie. Si astepti cu nerabdare urmatoarea cafea.