Detox

 

Cind ceva nu merge asa cum ne dorim, ne enervam. Cand cineva nu reactioneaza asa cum ne dorim, ne enervam. Doar ca, de cele mai multe ori, sursa enervarii este in noi, pentru ca noi ii atragem cumva pe toti cei din jurul nostru. Si pe cei care ne fac sa ne simtim bine si pe cei care ne enerveaza.

Am avut nevoie de mult timp ca sa realizez ca, de fapt, importanta este nu atitudinea cuiva fata de tine ci modul in care alegi sa reactionezi. Sigur ca nu sunt atat de inteleapta incat sa aplic aceasta "descoperire' in mod constant. In general ma agit citez  "ca un Pepsi", analizez, despic  firul in patru, incerc sa gasesc explicatii si, uneori scuze pentru comportamentele celorlalti. Cred ca mare parte din stres vine uneori din efortul constant de a le gasi scuze celorlalti. Si de a-ti pune constant intrebarea "unde am gresit", desi, uneori cred ca abordarea asta nu functioneaza cu toata lumea. Si chiar cred ca exista oameni care  nu sunt pe aceeasi lungime de unda cu tine, pur si simplu nu suntem compatibili. Oricat as incerca sa ignor aspectul asta, oricat as incerca sa il depasesc, cumva e ca un bumerang.

Uneori, ca sa poti merge inainte trebuie sa te opresti si sa privesti inapoi. Sa privesti cu ochii deschisi dincolo de subiectivitate. Pentru ca, altfel, vei continua sa pastrezi in viata ta oameni care chiar nu au ce cauta acolo. Nu pentru ca ar fi rai ci, pur si simplu, pentru ca nu rezonezi cu ei. Pentru ca in agenda lor tu esti trecut la capitolul "de complezenta" sau, cel mult " avantaje de moment". Asta in cazul in care nu esti la capitolul "fraierul de serviciu". 

Cine spune ca nu are o agenda personala in viata de zi cu zi, minte. Agenda personala insemna dorinta de a avansa la job, de a avea ceea ce iti doresti, indiferent daca este vorba de masina, casa, bijuterii sau putere si recunoastere sociala.  Toti avem agende personale. Diferenta o fac doar capitolele ascunse. Nu compromisurile, pentru ca, din nou, toti facem compromisuri mai mici sau mai mari in functie de ceea ce ne dorim si drumul pe care il alegem catre ceea ce ne dorim. Insa capitolele ascunse, cele in care incadram oamenii in functie de interesul de moment sunt cele care fac diferenta.

Nu e nimic nou in ceea ce spun eu aici. Sunt comportamente pe care le vedem in fiecare zi. Cel care te invita la o cafea pentru ca acum te afli intr-o pozitie care ii poate fi de folos, dar nu iti mai raspunde la telefon daca maine nu mai esti in acelasi loc, sau daca are un contact care iti este ierarhic superior, cel care astazi iti este "prieten" iar maine alege sa creada orice despre tine pentru ca nu i-a placut ce i-ai spus, cel care isi aminteste de tine dupa ce ani la rand nu a discutat cu tine, cel care te suna sa iti spuna Sarbatori fericite dupa ce in urma cu doi ani ti-a spus ca nu mai are timp sa stati de vorba pentru ca  acum nu mai esti in top 10 clinti, cel care astazi iti declara ce buni prieteni sunteti si maine nu se osteneste sa iti raspunda la "buna ziua" dar are grija sa te persifleze prin intermediari, iar poimaine, daca considera ca ii poti fi de folos, te invita la o discutie de la 'om la om".

Din nou, ceea ce spun aici nu este nou, si, nu, u cred ca lumea se imparte in alb si negru, stiu ca, in general, jonglam cu multe tonuri de gri, in viata de zi cu zi. Doar ca, in zona privata, exista un moment in care incepi sa decantezi. Exista un moment in care te opresti si alegi sa nu mai cauti scuze celor pentru care esti doar "de conjunctura". Exista un moment in care "iti faci ordine in dulap" si separi ceea ce este comun de ceea ce este valoros. 

Asta nu inseamna ca vei lua hotarari radicale, sau ca vei sterge numere de telefon din agenda. Nu. Pur si simplu, din momentul in care ai incetat sa l;e mai gasesti scuze ii vezi asa cum sunt si, involuntar, interactiunile se schimba. Chiar daca pentru unii dintre ei asta este o surpriza. Depinde cat timp ai petrecut gasindu-le scuze pana acum.

E ca un proces de detox. Nu e usor. Din contra, ai tendinta de a te intoarce si a incerca din nou sa cauti explicatii si scuze. Chiar daca esti constient ca nu are sens, ca nu mai are sens sa faci asta. Dar, vine un moment, nu stii niciodata cand, in care spui: "stop joc" si, din acel moment te opresti din a gasi justificari si din a-ti asuma o vina pe care, cel mai probabil, nu o ai.

In fiecare zi in viata ta intra oameni. Nu stii niciodata cat si daca vor ramane. Dar, cu siguranta, poti sa te detoxifici de cei care nu sunt acolo pentru tine. Chiar daca, uneori, ai vrea sa fie. Dar, pana la urma, asa faci loc pentru cei care vin si, cine stie, unii chiar vor ramane pentru mai mult de un sezon in viata ta.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Poleiala de print

Magul

Dimineti cu latte in cesti turqoise