Cercul restrans

 

Stiu ca ma repet, dar, despre ceea ce iubim ne este cel mai greu sa vorbim.

Exista oameni pe care ii iubesti din momentul in care i-ai intalnit si cu care vorbesti din primul minut ca si cand v-ati cunoaste dintotdeauna. Exista oameni pe care ii intrebi aproape imediat dupa ce ai facut cunostinta cu ei "unde ai fost pana acum?". Exista oameni care iti tin sufletul in mainile lor calde atunci cand in jurul tau urla crivatul. Si exista oameni care te asculta si au intotdeauna un umar pe care sa iti pui capul cand ai obosit sa te conformezi. 

Daca ai intr-adevar noroc, ii intalnesti in drumul tau. Si daca norocul si viata tin cu tine, ei iti raman alaturi, ei sunt zona ta de siguranta. Ei sunt ceea ce numesti cercul restrans. Sunt cei care te cunosc uneori mai bine decat tine si vin dupa tine la 600 de km distanta chiar dac pentru asta isi cheltuie ultimii bani pe benzina.

Sunt diferiti si totusi atat de asemanatori in modul in care te cearta pentru ca nu te odihnesti si continui sa tragi de tine chiar si atunci cand bateriile ti s-au descarcat de mult. Rad cu tine la povestile cu personaje din cutia cu maimute si iti amintesc ca ziua de maine vine intotdeauna cu o speranta. Stiu ca iti plac imbratisarile si cainii, inghetata si lacramioarele, iti badijoneaza genunchii juliti de la cazaturile pe drumul abrupt si te ajuta sa te ridici si sa mergi mai departe, iti stiu sufletul si nu le pasa ca ai gura mare. Sunt acolo pentru tine si stiu ca si tu esti acolo pentru ei.

Fiecare ti-a intersectat calea la alt moment in timp si ai simtit o conexiune pe care la inceput nu ai stiut cum sa o explici. Indiferent ca a fost prima zi de liceu in care v-ati asezat in aceeasi banca, sau o discutie la tigara pe balcon la birou, intrarea pe burta intr-o pestera, o mana intinsa in momentul in care tot ceea ce insemna punct de sprijin se prabusea in jurul tau sau o imbratisare insotita de o sarutare pe crestetul capului.  Firele care va leaga sunt discrete si extrem de rezistente. Chiar daca nu ati mai vorbit de un an, in momentul in care va revedeti, discutia se reia din acelasi punct ca si cand nu v-ati fi vazut de ieri.

Ai incredere ca vor veni cu sfaturi si supa de pui atunci cand ai nevoie de ei. Stii ca pentru ei prietenia nu este doar un cuvant, este o stare. Sunt acolo cand te trezesti dupa o operatie, iti asculta cu rabdare lamentarile cand ceva nu merge asa cum vrei tu, iti dau sfaturi dar nu ti le impun si te iau asa cum esti fara sa-i deranjeze apetitul de drama queen.

Te fac sa zambesti si ii iubesti pentru asta si pentru multe altele. Ii iubesti pentru penele de paun desfasurate pentru a-si marca teritoriul, ii iubesti pentru ca te aduc cu picioarele pe pamant atunci cand esti cu capul in nori, ii iubesti pentru ca iti dau aripi si se imprietenesc cu unicornii, ii iubesti pentru "totul va fi bine" si filmele de Craciun. Ii iubesti pentru ca stiu si pentru ca te fac sa te iubesti pe tine. 

Chiar daca nu le spui, ei stiu iar tu simti. Este una din cele mai complexe forme de iubire, neconditionata si din categoria rezervelor speciale pentru suflet.

Si da, cel mai greu este sa vorbesti despre ceea ce iubesti si despre cei pe care ii iubesti. Dar, uneori este suficient sa multumesti vietii ca ti i-a scos in cale. Pentru ca ei te invata in fiecare zi valentele iubirii.