Parfumuri

 Cautam parfumuri. In fiecare zi, in fiecare colt de lume, in noi insine si in ceilalti. Ne multumim cu ce gasim pe raft sau, mai pretentiosi, alergam dupa editii limitate si arome personalizate.                             

De multe ori, alegem statutul si notorietatea parfumului. Casa si utilizatorii celebri conteaza chiar daca mirosul nu ti se potriveste.

Cineva spunea ca parfumul se poarta, te imbraca intr-o haina nevazuta care transmite despre tine mai mult decat crezi si, cu siguranta, mai mult decat ai vrea. Parfumul devine tu din momentul in care l-ai pulverizat. Te precede si ramane in urma ta, o semnatura volatila si, totusi, atat de profunda.Atinge corzi nevazute, mangaie si indeparteaza, vorbeste si iti completeaza povestea.

Instinctiv stim toate lucrurile astea si atunci, constient sau nu, cautam neincetat parfumuri. Mirosul de acasa, de vacanta, de soare si cel care prevesteste iarna. Aroma de cozonaci pe care o asociem nu neaparat cu Pastele sau Craciunul ci, mai degraba cu siguranta, bun, bland si liniste. Mirosul de iarba proaspat taiata si cel de rasina, parfumul florilor de salcam si cel de grau copt incins de soare. Declansatoare de amintiri, nostalgii sau franturi de emotie. Fiecare aroma te atrage sau te respinge impreuna cu o cohorta de ganduri, senzatii si un fior aproape imperceptibil de deja - vu.

Cu parfumurile ar trebui sa umlam la fel de atent ca si cu vorbele. Nu are sens sa ne invaluim in parfumul altcuiva incercand sa trezim senzatii care nu ne apartin si nici sa renuntam la ceea ce ne defineste doar pentru a proteja sentimentele inexistente ale celor care ne cer sa facem asta. Si nu are sens sa pretindem ca ne atrag arome care mai degraba ne fac sa o luam la goana. Dar o facem. Nici nu conteaza motivatia, plecam capul in fata compromisului si, nu numai ca testam cu zambetul pe buze  ba chiar achizitionam cel putin o sticluta. Sau un set complet de miros profund de poleiala pusa peste durere, praf de zambet presarat peste lacrimi innodate sub barbie si zambet de complezenta No5. 

Nu suntem noi invaluiti in miresmele straine dar invatam sa le purtam in fiecare zi cu gandul doar la dusul de seara care le va indeparta. Ne-am dori sa nu reziste dar, din pacate incep sa ne intre in piele. Si, abia atunci cand incepi sa nu le mai simti tu ci doar ceilalti, intr-o dimineata mana ti se opreste deasupra sticlutei si iti spui “ azi nu”. Azi nu e cazul sa port parfumul compromisului. Te invarti in loc intr-o polemica cu tine insuti. O parte din tine ar alege siguranta tiparului, alta ineditul. Ineditul propriilor alegeri. 

Ne-am dezobisnuit de mult de a face alegeri si, mai ales, de a ne asuma efectele lor, incat fiecare gest in afara ordinarului este inedit si miroase a aventura. Fiecare pas in interiorul sau in afara tiparelor are propriul lui parfum. Le simti in jurul tau, le lasi sa treaca prin tine si le procesezi. Fiecare parfum deschide o usa sau te duce la o rascruce, atinge amintiri sau iti deschide o fanta spre ceea ce ar putea fi. 

Nu stii ce vei alege, nu stii cand si nu stii cate arome vei testa pana cand te vei decide. Important este sa cantaresti parfumul cu talerul bijutierului si sa fii atent ce poveste vrei sa spuna despre tine. Pentru ca fiecare poveste are un parfum. Perfumul tau, alegerea ta…