Inca o cafea de dimineata

 Imi plac cafelele de dimineata. Imi place cafeaua in general. Dar cafeaua de dimineata, inainte sa-ti incepi ziua este o forma de leneveala a corpului in timp ce mintea aseaza si reaseaza piesele. E un moment bun mai ales cand stii ca urmeaza o saptamana in care va trebui sa iei hotarari pe care le-ai amanat. Le-ai amanat nu pentru ca nu esti in stare sa-ti asumi directia, ci, pur si simplu pentru ca nu sunt cele mai usoare si pentru ca unele au un grad sporit de nesiguranta.

Cafeaua de dimineata este ca incalzirea inainte de a intra in arena. Nu stii cum vei termina ziua, habar nu ai daca te vei alege cu zgarieturi sau oase rupte, o sperietura sau poate vei avea castig de cauza intr-un mod neasteptat, dar mirosul matinal al cafelei este promisiunea zilei pentru tine.

E un moment de gratie. Uneori te duce undeva departe pe firul memoriei si o amintire se aseaza cu tine la masa. Alteori creaza scenarii ale ce va sa vie. Uneori iti semnalizeaza neobisnuitul iar alteori iti pregateste armura. 

Cred ca pe masura ce inaintezi pe calea vietii cafeaua de dimineata cu tine devine din ce in ce mai importanta. Poate pentru ca deja ai o taraba de amintiri, gesturi, imagini, ganduri, sentimente, planuri si batalii din care sa alegi ca sa o condimentezi. 

In ultima perioada, desi sunt extrovertita, am avut multe cafele cu mine. Momentele in care timpul incetineste sau, uneori, se opreste si el la taifas. Nu toate vesele. Zile in care ma intrebam daca nu e mai usor sa renunt, zile in care entuziasmul ma lua pe sus, zile in care piesele din puzzle se schimbau si zile in care imi doream sa fiu in alta parte. Si cumva, odata cu ultima inghititura, imi puneam armura si intram din nou in arena zilei. Pentru ca, oricat ti-ai dori sa evadezi, nu ai cum sa fugi de tine. Poti doar sa-ti incarci bateriile si sa speri ca ziua iti va aduce soare printre nori si intalniri surprinzatoare, eliberari si cat mai putine zgarieturi.  

Niciodata nu ai garantii. Niciodata nu stii. Poti doar sa intuiesti. Dar nu ai certitudini. Doar asteptari, oportunitati si increderea ca vei face ce poti cu ceea ce ai. 

Daca privesti atent prin aburul subtire al cafelei de dimineata, intrevezi drumurile si posibilitatile, obstacolele si provocarile. Si, cumva, poti sa alegi. Sau sa experimentezi. 

Ideea este ca, odata cu ultima inghititura, inainte de a-ti pune armura zilei, sa-ti asumi. Sa-ti asumi ce alegi si ceea ce esti.

In rest...ne vedem la urmatoarea cafea.  

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cand totul in jur …

Angajez unicorn

Lectii de la viata